COJOÁICĂ, cojoaice, s. f. (Ornit.; reg.) Scorțărel. – Coajă + suf. -oaică. Vezi definitia »

HIPALÁGĂ s.f. (Lit.) Procedeu stilistic prin care se atribuie unor cuvinte ale unei fraze ceea ce convine altor cuvinte. [< fr. hypallage, it. ipallage, cf. gr. hypalage < hypallassein – a schimba]. Vezi definitia »

PRELÁTĂ s.f. Țesătură deasă, groasă și impermeabilă, folosită la acoperirea căruțelor, a camioanelor etc. [< fr. prelart]. Vezi definitia »

SILVOTÚNDRĂ s. f. formație vegetală la limita dintre pădurile de conifere și tundră. (< silvo- + tundră) Vezi definitia »

DIALÉLĂ s.f. (Log.) Cerc vicios într-o demonstrație sau definiție; definire a unei noțiuni prin ea însăși. [< fr. diallèle, cf. gr. diallelos – reciproc]. Vezi definitia »