SCUTURĂTÚRĂ, scuturături, s. f. Faptul de a (se) scutura. 1. Mișcare bruscă și repetată; clătinare, zgâlțâire, zdruncinare. 2. Dereticare, curățenie. 3. Scuturatul pomilor (ca să cadă fructele). – Scutura + suf. -ătură. Vezi definitia »

POGĂCIOÁRĂ, pogăcioare, s. f. (Reg.) Pogăcea. – Pogace + suf. -ioară. Vezi definitia »

CRÓSĂ², crose, s. f. Smoc de pene întrebuințat altădată ca ornament la pălăriile femeilor sau la chipiele militarilor. – Et. nec. Vezi definitia »

MEGADÍNĂ s. f. unitate de măsură pentru forță, egală cu un milion de dine. (< fr. mégadyne) Vezi definitia »

ORẤNDĂ¹, orânde, s. f. (Pop.) 1. Soartă, ursită, destin. ♦ Persoană menită să devină soțul (sau soția) cuiva; ursit. 2. Obicei, datină. [Var.: orấnd s. m.] – Din orândui (derivat regresiv). Vezi definitia »