șerpitór, șerpitoáre, adj. (înv.) șerpuitor. Vezi definitia »

DISCUITÓR, discuitoare, s. n. Unealtă agricolă formată dintr-o grapă cu discuri¹, folosită la discuire. [Pr.: -cu-i-] – Discui + suf. -tor. Vezi definitia »

RECITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care recită. (< fr. récitateur) Vezi definitia »

PACIFICATÓR, -OÁRE, pacificatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care pacifică (1), care restabilește pacea, liniștea. – Din fr. pacificateur, it. pacificatore. Vezi definitia »

DECÓR s.n. 1. Totalitatea pânzelor pictate, a paravanelor, a mobilelor și a altor obiecte folosite pentru a crea cadrul în care se joacă o piesă pe scenă sau o scenă de film. ♦ (Fig.) Cadru, ambianță; peisaj, tablou. 2. Podoabă, ornament; ornamentație. [< fr. décor]. Vezi definitia »