Definita cuvantului hegemonie
HEGEMONÍE s. f. drept al unui oraș antic de a conduce treburile confederației din care făcea parte. ◊ supremație politică sau economică a unui oraș într-o țară; supremație, dominație; rol conducător. (< fr. hégémonie, gr. hegemonia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu hegemonie
SPÉCIE s. f. 1. subdiviziune a genului, de animale sau vegetale cu trăsături și caracteristici comune. ♦ ~ literară = categorie de opere literare, grupate după criterii unitare, tematice sau formale, subordonată genului. 2. soi, fel, varietate, categorie (de ființe sau de lucruri). 3. (log.) noțiune care desemnează o clasă de obiecte cu aceleași însușiri esențiale din sfera genului. (< lat. species, după fr. espèce) Vezi definitia »
TAHILALÍE s.f. (Med.) Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. tachylalie, cf. gr. tachys – rapid, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »
FONOFOBÍE s. f. teamă patologică de a vorbi cu voce tare. (< engl. phonophobia) Vezi definitia »
FONOAUDIOLOGÍE s. f. știință care studiază relațiile dintre funcțiile auditivă și fonatoare. (< fr. phonoaudiologie) Vezi definitia »
HISTOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a unui țesut organic. (< fr. histotomie) Vezi definitia »