ALINIAMÉNT s.n. Poziția mai multor puncte sau obiecte de-a lungul unei linii. ◊ Aliniament de teren = linie de teren definită, de regulă, prin puncte caracteristice. [Pron. -ni-a-, pl. -te, var. alineament s.n. / După fr. alignement]. Vezi definitia »

OLIGOELEMÉNT s.n. (Biol.) Element chimic care se găsește în cantități foarte mici în organismele vii, având un rol catalitic. [< fr. oligo-élément]. Vezi definitia »

REACTIVÁNT, -Ă, reactivanți, -te, adj., subst. 1. Adj. Care reactivează. 2. Subst. Reactiv chimic folosit în industria extractivă pentru a da particulelor de minereu proprietatea de a pluti într-un lichid. [Pr.: re-ac-] – Reactiva + suf. -ant. Vezi definitia »

ANODÓNT, -Ă I. adj. fără dinți. II. s. f. moluscă bivalvă de apă dulce cu șarniera fără dinți. (< fr. anodonte) Vezi definitia »

mirobolant Vezi definitia »