URÁNIU s. n. Element chimic, metal alb-argintiu, cu proprietăți radioactive, folosit în pilele atomice. – Din fr. uranium. Vezi definitia »

HERGHELEGÍU, herghelegii, s. m. Păzitor, îngrijitor al unei herghelii. – Din tc. hergeleci. Vezi definitia »

MUCILÁGIU, mucilagii, s. n. 1. Substanță cleioasă care se afla în semințele de cereale, de leguminoase sau de plante uleioase, folosită, pentru proprietățile ei emoliente, în medicină, la aplicarea de cataplasme, loțiuni etc. 2. Material cleios (dăunător) rezultat prin degradarea compușilor celulozei din pasta de hârtie, sub acțiunea unor ciuperci și bacterii. ♦ Material cleios obținut prin măcinarea și hidratarea pastei de hârtie, până la pierderea caracterului ei fibros. – Din fr. mucilage, lat. mucilago. Vezi definitia »

cidíu, -ie, adj. (reg., înv.) de nimic, prostănac, motolog. Vezi definitia »

POSESÓRIU, -IE, posesorii, adj. (Despre acțiuni judiciare) Prin care se urmărește apărarea, protecția posesiunii. – Din fr. possessoire. Vezi definitia »