YTROCERÍT s.n. (Chim.) Fluoră naturală de calciu, de ceriu și de ytriu. (sil. -tro-) [Denumit și ytrocalcit] (cf. fr. yttrocérite) [def. TLF] Vezi definitia »

BÂLBÂÍT, -Ă, bâlbâiți, -te, adj. (Adesea substantivat și adverbial) Care (se) bâlbâie, care vorbește greu. – V. bâlbâi. Vezi definitia »

MEGALÍT s.m. Nume generic dat unor blocuri mari de piatră necioplită din epoca preistorică, care constituiau, probabil, monumente funerare sau de cult. [< fr. mégalithe, cf. gr. megas – mare, lithos – piatră]. Vezi definitia »

ÎNCOLȚÍT¹ s. n. Faptul de a încolți; încolțire. – V. încolți. Vezi definitia »

OCÂRMUÍT, -Ă, ocârmuiți, -te, adj. (Rar) Care este condus, guvernat, administrat (de cineva). – V. ocârmui. Vezi definitia »