ELECTROACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la electroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. (< fr. électro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik) Vezi definitia »

DACTILOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la dactilologie. [< fr. dactylologique]. Vezi definitia »

NEBUNÁTIC, -Ă, nebunatici, -ce, adj. Vioi, zglobiu, zburdalnic; zvăpăiat. ♦ Care trădează, exprimă vioiciune, neastâmpăr, zburdălnicie. – Nebun + suf. -atic. Vezi definitia »

mătálnic, mătálnică, adj. (reg.) nebun, țicnit, extravagant. Vezi definitia »

PLUTÓNIC, -Ă adj. (despre roci eruptive) format prin acțiunea vulcanilor, în adâncul scoarței terestre; plutonian (I, 1). (< fr. plutonique) Vezi definitia »