OCTOPÓD, -Ă, octopozi, -de, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are opt picioare. 2. S. n. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode, care cuprinde animale cu opt tentacule în jurul capului, purtătoare de ventuze; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. octopode. Vezi definitia »

pohód (pohóduri), s. n. – Ocazie, motiv, rațiune. – Var. po(d)vod. Sl. povodŭ (Cihac, II, 284), cf. pol. powod, rus. povod. – Der. pohodnic (var. podhodnic, po(d)vodnic), s. m. (dublură, cal de rezervă; cal de paradă) pare a fi der. de la același cuvînt, cf. sb. povodnik „hăț”, pol. powodnik „cel care mînă cai”, contaminat cu sl. pochoditi „a umbla”. Cuvinte înv. Vezi definitia »

BRAHIOPÓD, brahiopode, s. n. (La pl.) Clasă de nervertebrate marine cu cochilie bivalvă și cu două brațe pe laturile gurii (Brachiopoda); (și la sg.) animal din această clasă. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. brachyopode. Vezi definitia »

FOTOCATÓD, fotocatozi, s. m. Catod a cărui emisie de electroni se face prin efect fotoelectric. – Din fr. photocatode. Vezi definitia »

PORTELECTRÓD s.m. Piesă pe care se fixează un electrod. [După fr. porte-electrode]. Vezi definitia »