Definita cuvantului minister
MINISTÉR, ministere, s. n. 1. Organ central al administrației de stat care conduce o anumită ramură a activității statului și care este condus de un ministru; instituția respectivă; p. ext. clădirea în care își are sediul această instituție. 2. (Înv.) Funcție de ministru. 3. (Înv.) Guvern. – Din fr. ministère.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu minister
HOMO FABER s.m. Termen folosit de filozoful francez Bergson pentru a desemna pe omul primitiv care își făurea singur uneltele necesare, transformând natura pentru a o face aptă de a corespunde necesităților sale. [< lat. homo faber]. Vezi definitia »
OUTSIDER [AUT-SAI-DĂR] s. m. 1. întreprindere capitalistă care nu face parte dintr-o uniune monopolistă. ◊ declasat 2. (sport) concurent cu slabe șanse de a câștiga. (< engl. outsider) Vezi definitia »
PÚNCER s. m. 1. boxer cu o lovitură foarte puternică. 2. muzician care cântă cu punci2 (2). (< engl. puncher) Vezi definitia »
foféngher s. m. – Luceafăr. Cuvînt incert, menționat o singură dată de Odobescu, care îi dă etimologia; din gr. φῶς „lumină”, φέγγει „strălucește”. Nu apare în alt text, nici nu pare posibilă der. propusă. Vezi definitia »
COSTIÉR, -Ă adj. (mar.) de coastă. ♦ navă ~ă = navă care face curse de-a lungul coastelor. (după fr. côtier) Vezi definitia »