INTERCEPTÓR I. s. n. avion pentru misiuni de intercepție. II. s. m. ramificație nervoasă care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. intercepteur) Vezi definitia »

MLĂDIITÓR, -OÁRE, mlădiitori, -oare, adj. (Înv.) Mlădios. [Var.: înmlădiitór, -oáre, mlădietór, -oáre adj.] – Din mlădia + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

OVIPOZITÓR s. n. extremitate a oviductului prin care insectele își depun ouăle; oviscapt. (< fr. ovipositor) Vezi definitia »

STERTÓR s. n. (med.) respirație zgomotoasă; sforăit. (< fr. stertor) Vezi definitia »

CROMATOFÓR s.m. Celulă care conține pigment; cromofor. [< fr. chromatophore, cf. gr. chroma – culoare, phoros – purtător]. Vezi definitia »