RÚGĂ, rugi, s. f. 1. Rugăminte, implorare. 2. Rugăciune. 3. (Reg.) Cruce, troiță. – V. ruga. Vezi definitia »

CORPOLÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi corpolent. (< fr. corpulence, lat. corpulentia) Vezi definitia »

PODÉSTĂ s.f. Platformă orizontală amenajată pe parcursul unei scări pentru odihnă și pentru a asigura accesul în încăperile unui etaj. [< germ. Podest]. Vezi definitia »

învăluitúră s.f. (înv.) 1. rostogolire, prăvălire de valuri. 2. tulburare, frământare; (la pl.) necazuri, neajunsuri. 3. amestec de fân și paie pentru vite. Vezi definitia »

MACROMOLECÚLĂ, macromolecule, s. f. Moleculă compusă dintr-un număr mare de atomi. – Din fr. macromolécule, rus. makromolekula. Vezi definitia »