BIOPÚNCȚIE s.f. (Med.) Obținerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ pentru precizarea unui diagnostic. [Gen. -iei. / < fr. bioponction]. Vezi definitia »

OZOSTOMÍE s. f. miros respingător al gurii. (< engl. ozostomia) Vezi definitia »

EDUCÁȚIE, educații, s. f. Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, p. ext., ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate. ◊ Loc. vb. A face educație cuiva = a educa pe cineva. ◊ Educație fizică = ansamblu de măsuri care au ca scop asigurarea dezvoltării fizice armonioase a oamenilor, întărirea sănătății, formarea și perfecționarea cunoștințelor, priceperii și deprinderilor de mișcare necesare atât pentru muncă, cât și pentru activitatea sportivă. [Var.: (înv.) educațiúne s. f.] – Din fr. éducation, lat. educatio, -onis. Vezi definitia »

COLEDOCOSTOMÍE s.f. (Med.) Derivație externă a bilei prin introducerea unui tub în lumenul coledocului. [Gen. -iei. / < fr. cholédochostomie]. Vezi definitia »

INFIRMERÍE s. f. local (încăpere) într-o cazarmă, într-un internat etc. unde se îngrijesc sau se examinează bolnavii. (< fr. infirmerie) Vezi definitia »