CONDÍȚIE s. f. 1. împrejurare, fapt etc. care oferă cadrul pentru apariția unui fenomen. 2. (biol.) ~ții de mediu = totalitatea factorilor în care sunt obligate să trăiască organismele. 3. clauză (a unei înțelegeri, a unei convenții). 4. (jur.) eveniment viitor și nesigur de care depinde nașterea sau stingerea unui drept. 5. situație socială a cuiva. ♦ ~ fizică = nivel superior al pregătirii fizice a unui sportiv. (< fr. condition, lat. conditio) Vezi definitia »

ELECTROCONVÚLSIE s. f. electroșoc. (< fr. électroconvulsion) Vezi definitia »

SEGMENTÁȚIE s. f. segmentare. (< fr. segmentation) Vezi definitia »

pleonexíe, pleonexíi, s.f. (înv.) lăcomie, cupiditate. Vezi definitia »

MELOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament prin muzică. [Gen. -iei. / < fr. mélothérapie, cf. gr. melos – cântec, therapeia – tratament]. Vezi definitia »