ALELÍSM s. n. reacția care există între alelele diferite ale unei gene. (< fr. allélisme) Vezi definitia »

BRAHMANÍSM s. n. Religie antică indiană întemeiată pe Vede, al cărei zeu suprem era Brahma. – Din fr. brahmanisme. Vezi definitia »

FILANTROPINÍSM s.n. Mișcare pedagogică din sec. XVIII, care, urmând teoriile lui J. J. Rousseau, voia să făurească o educație firească și umană a copiilor; filantropism. [< germ. Philanthropinismus]. Vezi definitia »

MICETÍSM s. n. intoxicație cu ciuperci. (< fr. mycétisme) Vezi definitia »

TRĂIRÍSM s. n. curent voluntarist în filosofia românească dintre cele două războaie mondiale, care, proclamând primatul „vieții”, al inconștientului asupra rațiunii, opunea „trăirea” mistică cunoașterii logice, cultiva obsesia morții, a neantului, făcea apologia „aventurii”, a „acțiunii” iresponsabile, lipsită de criterii morale. (< trăire + -ism) Vezi definitia »