CORELÁȚIE s. f. 1. relație reciprocă între lucruri sau fenomene; interdependență. ◊ relație de reciprocitate între cuvinte sau unități sintactice, în cadrul propoziției sau frazei. 2. raport de excludere între termeni care contractează aceeași relație în mod alternativ. ◊ (mat.) transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan, și reciproc, deci unei drepte, o dreaptă. ♦ coeficient de ~ = mărime măsurând relația de similitudine între doi factori. (< fr. corrélation, lat. correlatio) Vezi definitia »

NEFROPLEGÍE s. f. suprimare a excreției renale. (< fr. néphroplégie) Vezi definitia »

ANGLOMANÍE s.f. (Rar) Admirație exagerată față de englezi și mai ales de obiceiurile lor; anglofilie. [Gen. -iei. / < fr. anglomanie]. Vezi definitia »

cîrșénie (cârșenii), s. f. – (Munt.) Ceartă, scandal. Bg. kuršene „ruptură” (DAR). Rar. Vezi definitia »

FARMACÍE s.f. 1. Disciplină medicală care studiază prepararea, păstrarea, distribuirea și controlul medicamentelor. 2. Laborator, prăvălie, local unde se prepară și se vând medicamente. [Gen. -iei. / < fr. pharmacie, cf. gr. pharmakon – remediu]. Vezi definitia »