EPIFENOMÉN s.n. 1. (Fil.) Fenomen secundar a cărui prezență sau lipsă nu alterează producerea fenomenului esențial. 2. Simptom accesoriu în cursul unei boli, fără legătură directă cu aceasta. [< fr. épiphénomène]. Vezi definitia »

pailághen s.n. (înv.) anexă (la un document). Vezi definitia »

ASTMOGÉN, -Ă adj. care produce crize de astmă. (< fr. asthmogène) Vezi definitia »

AEROGÉN, -Ă adj. Produs prin intermediul aerului atmosferic. [< fr. aérogène, cf. gr. aer – aer, gennan – a naște]. Vezi definitia »

HALOGÉN s.m. (Chim.) Denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom și iod, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. // adj. Care dă naștere la săruri. / < fr. halogène, cf. gr. hals – sare, gennan – a produce]. Vezi definitia »