Definita cuvantului bob
BOB1, (1) boabe, s. n. (2, rar 1) bobi, s. m. 1. S. n. Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2). ◊ Loc. adv. Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact. ◊ Expr. A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor. ♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip. 2. S. m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I). ♦ P. restr. Sămânța acestei plante. – Din sl. bobŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bob
porób, poróbi, s.m. (reg.) 1. brad. 2. plantă erbacee; coada-calului. Vezi definitia »
FOTOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de fotofobie, care prezintă fotofobie; heliofob. [Cf. fr. photophobe, it. fotofobo]. Vezi definitia »
SCIADOFÓB, -Ă adj. (despre plante) care evită locurile umbroase. (< lat. sciadophobus) Vezi definitia »
MICRÓB s.m. Nume generic dat unor microorganisme vegetale sau animale, care sunt adesea agenții transmițători ai unor boli; microorganism. [< fr. microbe, cf. gr. mikros – mic, bios – viață]. Vezi definitia »
DROB2, drobi, s. m. 1. Arbust din familia leguminoaselor, cu frunze trifoliate, cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite (Sarothamnus scoparius). 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor, cu frunze trifoliate, flori albe, galbene sau roșietice și fructe păstăi (Cytisus). ◊ Drob-de-munte = mic arbust cu ramuri lungi și subțiri acoperite cu peri aspri, cu frunze păroase pe partea inferioară și cu flori galbene (Cytisus hirsutus). 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze acoperite de peri și cu flori mici, galbene-aurii (Neslia paniculata). – Din rus., ucr. drok (confundat cu drob1). Vezi definitia »