LACÚNĂ, lacune, s. f. Spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea, în integritatea unui lucru. ♦ Întrerupere involuntară și penibilă într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei. ♦ Fig. Ceea ce lipsește pentru ca un lucru să fie bun, desăvârșit. – Din fr. lacune, lat. lacuna. Vezi definitia »

sumedeálă, sumedéli, s.f. (reg.) igrasie. Vezi definitia »

șugátă, șugáte, s.f. (înv.) tun cu țeava scurtă, folosită în trecut. Vezi definitia »

VÚTĂ s. f. 1. lucrare de zidărie în formă de boltă. ◊ porțiune a unei bolți sau arcade între începutul curbei și un punct oarecare de pe aceasta. ◊ partea arcuită a unei porți, a unei ferestre. 2. creasta unui anticlinal; boltă. (<fr. voûte) Vezi definitia »

PSIHOGENÉZĂ s. f. Studiul nașterii și al dezvoltării funcțiilor psihice la om. ♦ Procesul apariției unei boli din cauze psihice. – Din fr. psychogenèse. Vezi definitia »