TRIBOMETRÍE s.f. (Fiz.) Măsurare a intensității frecării. [Gen. -iei. / < fr. tribométrie, cf. gr. tribein – a freca, metron – măsură]. Vezi definitia »

ZIGOMORFÍE s.f. (Bot.) Simetrie bilaterală. (din fr. zygomorphie) Vezi definitia »

MEȘTEȘUGĂRÍE, meșteșugării, s. f. Meșteșug (I 1). – Meșteșugar + suf. -ie. Vezi definitia »

PILOROSTOMÍE s. f. fistulă gastrică, practicată la nivelul pilorului pentru a remedia o stenoză esofagiană. (< fr. pylorostomie) Vezi definitia »

COMÓȚIE s. f. 1. zguduire (violentă, bruscă); șoc nervos. ♦ ~ cerebrală = șoc puternic al creierului. 2. (fig.) emoție puternică. (< fr. commotion, lat. commotio) Vezi definitia »