CAMBRIDGE [kéimbridʒ] 1. Oraș în Marea Britanie (Anglia), la NE de Londra; 100 mii loc. (1984, cu suburbiile). Ind. electronică, a cimentului și poligrafică. Nod de comunicații. Muzee. Capela Colegiului regal (sec. 15-16). Colegiu universitar celebru (sec. 12). ♦ Platonicienii de la C. = grup de filozofi (Benjamin Whichcote, Ralph Cudworth, Henry More, John Smith) din sec. 17 care au încercat să reconcilieze etica creștină și umanismul Renașterii, religia și noua știință, credința și rațiunea. 2. Oraș în NE S.U.A. (Massachusetts), în aglomerația Boston; 95,3 mii loc. (1980). Ind. constr. de mașini (mașini electrice, instrumente de precizie, cabluri) prelucr. cauciucului sintetic, poligrafică și a hîrtiei. Universitatea „Harvard” (1636). Institutul de Tehnologie din Massachusetts (1861). Fundat în 1630. Vezi definitia »

ÎNFÍGE, înfíg, vb. III. 1. Tranz. A face ca un obiect cu vârf ascuțit să intre adânc În ceva; a împlânta, a vârî. ◊ Expr. A înfige mâna sau mâinile (în ceva) = a apuca (ceva) cu putere. ♦ A împlânta ceva într-un obiect ascuțit. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se apuca de ceva (fără dreptul sau priceperea necesară), a intra sau a se amesteca undeva cu obrăznicie. [Prez. s. înfipsei, part. înfipt] – Lat. infigere. Vezi definitia »

LINKÁGE [-CAJ] s.n. (biol.) înlănțuire (strânsă) a genelor care se găsesc în același cromozom. (< engl. linkage) Vezi definitia »

CONVÉRGE vb. III. intr. A tinde, a se îndrepta către un centru comun, către același punct, (fig.) către același scop. [P.i. convérg. / < fr. converger, it., lat. convergere]. Vezi definitia »

cărtíge s.f. pl. (reg.) rotilele plugului. Vezi definitia »