ȚARÍSM s. n. formă de guvernare monarhică, în Rusia, în care puterea supremă, absolută, aparținea țarului; regimul țarist. (< rus. țarizm, fr. tsarisme) Vezi definitia »

UNANIMÍSM s. n. orientare literară din Franța de la începutul sec. XX care își propunea să exprime în mod global diversitatea de sentimente și de impresii a unor largi grupuri umane. (< fr. unanimisme) Vezi definitia »

INTENȚIONALÍSM s. n. concepție etică formalistă care susține că orice activitate trebuie judecată numai după intențiile urmărite și nu după rezultatul ei. (< germ. Intentionalismus) Vezi definitia »

CATACLÍSM s. n. 1. schimbare violentă, bruscă în natură sub influența unor fenomene interne și de scurtă durată (cutremure, erupții vulcanice etc.). 2. (fig.) răsturnare bruscă, distrugătoare, în viața socială; calamitate, dezastru. (< fr. cataclysme, gr. kataklysmos) Vezi definitia »

FILOGERONTÍSM s. n. teorie care suține regresul în domeniul materiei vii prin îmbătrânirea și extincția predestinată a speciilor. (< fr. phylogérontisme) Vezi definitia »