PÚNIC, -Ă adj. care aparține Cartaginei sau locuitorilor ei. ◊ (s. n.) dialect fenician vorbit la Cartagina. (< fr. punique) Vezi definitia »

METALOPLÁSTIC, -Ă, metaloplastici, -ce, adj. Care are proprietăți de metal și de material plastic. – Din fr. métalloplastique. Vezi definitia »

LÍRIC, -Ă adj. 1. Care exprimă direct sentimente și emoții în legătură cu realitatea. ◊ Gen liric = gen literar cuprinzând opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor și a emoțiilor poetului. ♦ (Fig.) Sentimental, sensibil. 2. (Despre poeți; adesea s.) Care compune poezii lirice. 3. Referitor la muzica de operă. ♦ (Despre voce) Care se caracterizează prin sonoritate dulce lipsită de încordare, prin mobilitate. [Cf. fr. lyrique, lat. lyricus, gr. lyrikos < lyra – liră]. Vezi definitia »

STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibátec, -ă, sturlubátec, -ă, sturluibátic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic. Vezi definitia »

RAHIANESTÉZIC, -Ă, rahianestezici, -ce, adj., s. n. (Medicament, substanță) cu acțiune anestezică locală, care se injectează în canalul rahidian. [Pr.: -hi-a-] – Din rahianestezie. Vezi definitia »