DEZOBSTRÚCȚIE s. f. dezobstruare. (< fr. désobstruction) Vezi definitia »

ENZOOTÍE s. f. Răspândire a unei boli infectocontagioase la animale pe un anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat. [Pr.: -zo-o-] – Din fr. enzootie. Vezi definitia »

CÁMBIE s. f. titlu de credit prin care cineva se obligă să plătească sau dispune să se plătească de către o altă persoană o sumă de bani la un anumit termen; trată, bilet de ordin. (< it. cambio) Vezi definitia »

1. Populatie indo-europeana asezata la inceputul mileniului 2 i.Hr. in Pelopones si Beotia, unde a dat nastere infloritoarei civilizatii miceniene, corespunzatoare epocii bronzului (mileniul 3-2 i.Hr.); una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci. 2. Denumire generala a vechilor triburi grecesti la Homer. Vezi definitia »

CHELATOMETRIE s. f. Capitol al chimiei analitice cantitative în care se folosesc chelatorii; chelatoterapie. Vezi definitia »