Definita cuvantului mira
MIRÁ1, mir, vb. I. 1. Refl. și tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. ◊ Expr. (Refl.) Te miri cine = un oarecare (nechemat, incompetent). Te miri ce = un lucru neînsemnat, mărunt, o nimica toată. Te miri unde = cine știe unde, undeva. Te miri cum = nu se știe cum, fără voie. Mă miram eu să nu... = eram sigur că... Mă miram eu să... = eram sigur că nu... Să nu te miri dacă... = să nu ți se pară curios că..., e normal să... ♦ Refl. A-și manifesta surprinderea, nedumerirea, admirația. 2. Refl. A nu-și da seama, a se întreba. – Lat. mirari.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mira
ACAPARÁ vb. tr. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva. (< fr. accaparer, it. accaparrare) Vezi definitia »
DECOFRÁ vb. tr. a demonta cofrajul în care s-a turnat o piesă, o construcție de beton. (< fr. décoffrer) Vezi definitia »
PREPARÁ vb. tr., refl. a (se) pregăti. (< fr. préparer, lat. praeparare) Vezi definitia »
HÁRA-PÁRA s.f., adv. (Fam.; în expr.) A face (o) hara-para = a face, a provoca o învălmășeală, o vânzoleală; a face harcea-parcea. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »
sfera sociala Vezi definitia »