Definita cuvantului homeostazie
HOMEOSTAZÍE s. f. 1. proprietate a organismelor vii de a-și menține constantele fiziologice în condiții diferite de mediu. ◊ (genet.) menținere constantă a genomului într-o populație. 2. tendință a sistemelor autoreglabile de a-și menține constante anumite stări sau coordonate de definiție; homeostază. 3. echilibru natural, biologic și ecologic, în biosferă și ecosisteme. ◊ echilibru al mediului interior al individului. (< fr. homéostasie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu homeostazie
NĂȘÍE s. f. Faptul de a fi naș2 (la un botez, sau la o cununie); legătură de înrudire între naș2 și fin; calitatea de naș2. – Naș2 + suf. -ie. Vezi definitia »
COLETERAPÍE s. f. tratament al unor afecțiuni prin admi-nistrarea unor extracte de fiere de bou. (< cole- + -terapie2) Vezi definitia »
-FAGÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „mâncare”, „consumare”. [< fr. -phagie, it. -fagia]. Vezi definitia »
IDIOPATÍE s.f. Boală independentă de alte boli pe care le mai are organismul, care își are propriile ei cauze. [Gen. -iei. / < fr. idiopathie, cf. gr. idios – propriu, pathos – suferință]. Vezi definitia »
FOTOTRIANGULÁȚIE s. f. triangulație efectuată cu ajutorul fotogramelor. (< fr. phototriangulation) Vezi definitia »