PROCTORAFÍE s. f. sutură a rectului. (< fr. proctorraphie) Vezi definitia »

OPOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă de tratament în care se întrebuințează sucuri extrase din glandele sau din țesuturile animale sănătoase pentru combaterea bolilor organelor sau ale țesuturilor corespunzătoare la om; organoterapie. [Gen. -iei. / < fr. opothérapie, cf. gr. opos – suc, therapeia – tratament, îngrijire]. Vezi definitia »

SUBMÉDIE s.f. Proporție de cifre mai mică decât media. [Gen. -iei. / < sub- + medie]. Vezi definitia »

ANGIECTOMÍE s. f. excizie a unui fragment dintr-un vas sangvin sau limfatic. (< fr. angiectomie) Vezi definitia »

NEVROGLÍE s.f. (Biol.) Țesut conjunctiv situat între neuroni. [Gen. -iei, var. neuroglie s.f. / < fr. névroglie, cf. gr. neuron – nerv, glia – clei]. Vezi definitia »