RẤMĂ, râme, s. f. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roșcată, care trăiește în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbricus terrestris). – Din râma. Vezi definitia »

BÁMĂ, bame, s. f. Plantă leguminoasă al cărei fruct de culoare verde, acoperit cu perișori și plin de semințe, se folosește în alimentație; fructul acestei plante (Hibiscus esculentus). – Tc. bamja, bamje. Vezi definitia »

TÚMBĂ, tumbe, s. f. (Adesea fig.) Mișcare de rotire totală a corpului, cu capul înainte; rostogolire peste cap. ◊ Loc. adv. De-a tumba = peste cap, de-a rostogolul, de-a dura. ♦ (La pl.) Giumbușlucuri, ghidușii. – Din ngr. tumba. Vezi definitia »

mănușă, mănuși s. f. (intl.) cătușă. Vezi definitia »

RĂRITÚRĂ, rărituri, s. f. Loc rămas liber între obiecte așezate rar. ♦ Loc în pădure de unde au fost scoși unii copaci, de unde au fost tăiate tufele. ♦ Defect sau uzură a unei țesături care are într-un loc urzeala sau bătătura mai rară decât în rest. – Rări + suf. -tură. Vezi definitia »