MALÍȚIE s. f. malițiozitate. ◊ vorbă sau atitudine răutăcioasă. (< fr. malice, lat. matitia) Vezi definitia »

MOJICÍE, mojicii, s. f. Faptă, purtare sau vorbă de mojic (1); obrăznicie, grosolănie, bădărănie, mitocănie. – Mojic + suf. -ie. Vezi definitia »

catagrafíe (catagrafíi), s. f. – 1. Inventar. – 2. Recensămînt. Ngr. ϰαταγραφń (Gáldi 159). Vezi definitia »

OTIATRÍE s.f. (Med.) Otologie. [Gen. -iei. / < fr. otiatrie, cf. gr. ous – ureche, iatreia – vindecare]. Vezi definitia »

TRANSMUTÁȚIE s.f. Transformare a unui element chimic în altul, fie prin bombardament cu corpusculi de mare energie, fie pe cale naturală. ♦ (P. ext.) Schimbare, transformare. ♦ Transmutație genetică = schimbare în ordinea liniară a genelor; transmutație radioactivă = dezintegrare radioactivă. [Gen. -iei. / cf. fr. transmutation, lat. transmutatio]. Vezi definitia »