TRONSÓN, tronsoane, s. n. Parte dintr-un obiect, dintr-un organ de mașină sau dintr-o construcție având o particularitate distinctă și delimitată de rest prin anumite elemente de legătură sau prin repere. – Din fr. tronçon. Vezi definitia »

BUȘÓN s. n. 1. dop (cu ghivent.) 2. piesă cilindrică din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric; patron¹ (3). (< fr. bouchon) Vezi definitia »

RUMBATRÓN, rumbatroane, s. n. Aparat folosit pentru obținerea curenților de foarte înaltă frecvență, care dau unde electromagnetice și lungimi de undă de ordinul decimetrului și al centimetrului. – Din fr. rhumbatron. Vezi definitia »

MAMELÓN s.n. 1. Sfârcul mamelei. ♦ Formație anatomică proeminentă. 2. Ridicătură de teren izolată, rotunjită la vârf. [< fr. mamelon]. Vezi definitia »

bas-baríton s. m., pl. bași-barítoni Vezi definitia »