Definita cuvantului horn
HORN s. n. 1. relief cu aspect de piramidă triunghiulară în regiunile alpine, în urma intersectării pereților circurilor glaciare. 2. (alp.) spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți. (< germ. Horn, fr. horn)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu horn
cámgarn s. n. – Stofă din păr de cămilă. Germ. Kammgarn (sec. XIX). Vezi definitia »
ARN (RNA) subst. Denumire prescurtată a acidului ribonucleic. Vezi definitia »
corn (-ni), s. m. – Arbust (Cornus mas). – Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. cornus (Pușcariu 401; Candrea-Dens., 396; REW 2241; DAR); cf. sp. cornizo. – Der. coarnă, s. f. (fructul cornului); cornet, s. n. (pădure de corn); corniș, s. n. (cornet); cornișor, s. m. (plantă, Lycopodium clavatum, Lycopodium annotinum). Vezi definitia »
GUVÉRN s.n. Organ suprem executiv și de dispoziție al puterii de stat. [Cf. it. governo, fr. gouverne(ment)]. Vezi definitia »
PREMODÉRN, -Ă, premoderni, -e, adj. Care precedă epoca modernă. – Pre1- + modern. Vezi definitia »