LEGÁȚIE, legații, s. f. Reprezentanță diplomatică permanentă inferioară în rang unei ambasade, condusă de un ministru plenipotențiar sau de un însărcinat cu afaceri. ♦ Localul, sediul acestei reprezentanțe. [Var.: legațiúne s. f.] – Din fr. légation, lat. legatio. Vezi definitia »

păstáie (păstắi), s. f. – Teacă, coajă. – Var. păstare, păstău, înv. postaie. Mr. păstal’e, pistal’e. Origine îndoielnică. Mr. pare să indice prezența unui etimon lat. terminat în -alia; s-a propus *pistalia, din pistare „a urlui” (Candrea-Dens., 1351; Pascu, I, 143; Graur, BL, V, 109); *quassitalia, din quassare „a rupe” (Pușcariu, Dacor., III, 679); *pyxitalia, din pyxis „capsulă” (Giuglea, Dacor, X, 60); sau din alb. pištaië (Candrea). Nici una din aceste explicații nu pare suficientă. – Der. păstăios, adj. (cu păstăi, cu coajă). Din rom. provine rut. pastaja. Vezi definitia »

MIOPÍE, miopii, s. f. Defect al vederii care se manifestă prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanță mai mare; miopism. ♦ Fig. Incapacitate de a vedea lucrurile în toată complexitatea lor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myopie. Vezi definitia »

ROTISERÍE s.f. (Franțuzism) Local a cărui specialitate principală sunt fripturile la grătar. [Gen. -iei. / < fr. rôtisserie]. Vezi definitia »

IZOTONÍE s. f. 1. echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. (< fr. isotonie) Vezi definitia »