BONOMÍE s. f. (Franțuzism) Însușire de bonom; caracter bonomului. – Fr. bonhomie. Vezi definitia »

IRENOLOGÍE s.f. Ramură a politologiei care se ocupă cu studierea măsurilor de natură să asigure menținerea păcii sau restabilirea ei. [Cf. fr. irénologie, it. irenologia]. Vezi definitia »

CHERATOREXÍE s. f. ruptură a corneei. (< fr. kératorrhexie) Vezi definitia »

idénie, idénii, s.f. (reg.) încercare. Vezi definitia »

CÂRDĂȘÍE, cârdășii, s. f. Întovărășire cu scopuri condamnabile. [Var.: cărdășíe s. f.] – Cardaș (Înv. „tovarăș” < tc.) + suf. -ie. Vezi definitia »