EXURGÉNȚĂ s. f. emergență cu debit puternic, specifică regiunilor cu roci foarte permeabile; izvor ascendent. (< fr. exurgence) Vezi definitia »

INDEHISCÉNȚĂ s.f. Însușire a fructelor indehiscente. [< fr. indéhiscence]. Vezi definitia »

cútă (cúte), s. f. – 1. Pliu, îndoitură. – 2. Zbîrcitură, încrețitură, rid. – 3. Pungă sub ochi. – 4. (Rar) Felie, bucată tăiată. Origine incertă. Pare a fi vorba de lat. cŭtem „piele” (Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 61-3; Pușcariu 469; Lausberg 42; cf. părerea contrară la Domaschke 88), cf. sard. kude, sicil. kuti, piem. ku. Semantismul este dificil; poate trebuie explicat prin contaminarea cu gr. ϰότις „crestătură, incizie”. Cealaltă explicație, bazată pe bg. skut „margine, tiv” (Skok 67) nu este mai convingătoare. DAR propune bg. kutta, pe care nu îl cunoaștem, și care ar putea proveni din rom., dacă este cuvînt atît de rar cum pare. – Der. cuta, vb. (a îndoi, a face cute). Vezi definitia »

șumándră, șumándre, s.f. (reg.) 1. numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 2. petrecere populară la Anul Nou sau în mijlocul postului Crăciunului. Vezi definitia »

protérimă s.f. (înv.) avantaj, privilegiu; superioritate; calități, însușiri speciale. Vezi definitia »