PERFECȚIONÍSM s. n. 1. tendință de a atinge perfecțiunea, progresul nelimitat. 2. tendință nevrotică de a atinge imposibilul, care poate merge până la obsesie. (< fr. perfectionnisme) Vezi definitia »

PERISTALTÍSM s. n. Mișcare de contracție (urmată de o relaxare periodică) a musculaturii stomacului și intestinului, care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv; p. ext. mișcare de același tip a altor structuri anatomice tubulare; spec. mișcare de contracție a mușchilor inimii, care se propagă ondulatoriu. – Din fr. péristaltisme. Vezi definitia »

PREZBITERIANÍSM s. n. Doctrină religioasă protestantă din Anglia care nu recunoaște autoritatea episcopilor, ci numai pe cea a preoților. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. presbytérianisme. Vezi definitia »

DIMORFÍSM s.n. 1. Însușire pe care o au unele substanțe chimice sau unele minerale de a cristaliza în două forme diferite. 2. Existența la aceeași specie animală sau vegetală a două forme specifice distincte. [< fr. dimorphisme, cf. gr. dis – dublu, morphe – formă]. Vezi definitia »

BALCANÍSM s. n. 1. fenomen specific mentalității și moravurilor din regiunea balcanică. 2. cuvânt, obicei din această regiune. (< germ. Balkanismus) Vezi definitia »