MALFORMÁȚIE s. f. viciu de conformație congenitală. (< fr. malformation) Vezi definitia »

BRONHORAGÍE s. f. hemoragie bronhică. (< fr. bronchorragie) Vezi definitia »

CRENOLOGÍE s. f. studiul apelor minerale terapeutice. (< fr. crénologie) Vezi definitia »

DRÓJDIE, drojdii, s. f. 1. Substanță depusă dintr-un lichid pe fundul unui vas. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a se afla etc.) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capătul resurselor materiale, a nu mai avea aproape nici un ban. ♦ Zaț de cafea. 2. (În sintagma) Rachiu de drojdie (și eliptic) = rachiu făcut din drojdie (1) de vin. 3. Fig. Rămășiță, reminiscență, urmă. 4. Fig. (La sg., cu sens colectiv; peior.) Elemente declasate, corupte ale unei societăți; pleavă, gunoi. 5. Nume dat unor ciuperci microscopice unicelulare care trăiesc în colonii și de obicei produc fermentația alcoolică în materii zaharoase. ♦ Preparat industrial făcut din una dintre aceste ciuperci (a berii), întrebuințat ca ferment pentru dospirea aluatului. – Din sl. droždijen. Vezi definitia »

ACOLÍE s.f. (Med.) Absența secreției biliare. [Gen. -iei. / < fr. acholie, cf. gr. a – fără, chole – bilă]. Vezi definitia »