TÁRNIȚĂ, tarnițe, s. f. 1. Șa (țărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosită la călărit sau la transportul unei poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de șa. 3. (Reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite. – Din ucr. tarnyc'a. Vezi definitia »

DEBÓȘĂ s.f. (Franțuzism) Exces, abuz de mâncare și de băutură. ♦ Decădere a moravurilor. [< fr. débauche]. Vezi definitia »

EXTRASÍSTOLĂ s. f. contracție suplimentară a inimii între contracțiile normale, producând o durere ușoară. (< fr. extrasystole) Vezi definitia »

pleoștitúră, pleoștitúri, s.f. (pop.) 1. turtire, pleoștire. 2. (reg.) casă dărăpănată, pleoștită. Vezi definitia »

FLOGÓZĂ s.f. (Med.) Flegmazie; inflamație. [< fr. phlogose, cf. gr. phlogosis – inflamație]. Vezi definitia »