RINOLÍT s.n. (Med.) Concrețiune pietroasă în nas; calcul nazal. [< fr. rhinolithe, cf. gr. rhis – nas, lithos – piatră]. Vezi definitia »

NERĂSUCÍT adj. v. LIȚĂ¹. Fascicul de fire subțiri de metal, răsucite sau nerăsucite, folosit drept conductor electric. [DEX '98] Vezi definitia »

TIHNÍT, -Ă, tihniți, -te, adj. (Despre viața cuiva; adesea adverbial) Liniștit, lipsit de griji. ♦ Pașnic, odihnitor. [Var.: (pop.) ticnít, -ă adj.] – V. tihni. Vezi definitia »

VANADINÍT s. n. vanadat natural de plumb. (< fr. vana-dinite) Vezi definitia »

ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Ngr. arvanites. Vezi definitia »