DEMNITÁR s.m. Înalt funcționar de stat, persoană care deține o demnitate importantă. [< fr. dignitaire, după demn]. Vezi definitia »

PREPELICÁR, prepelicari, s. m. Rasă de câini de vânătoare de talie mare, cu urechile lăsate în jos, folosită pentru vânatul mic; brac¹. – Prepeliță + suf. -ar. Cf. scr. prepelicar. Vezi definitia »

STAȚIONÁR, -Ă, staționari, -e, adj., s. n. I. Adj. 1. Care nu variază câtva timp; constant. ♦ (Despre planete) Care (în aparență) nu-și schimbă câtva timp locul pe sfera cerească. ♦ Care rămâne în aceeași stare, care nu mai evoluează, care nu progresează; spec. (despre boli) care nu se agravează (dar nici nu se ameliorează). 2. (Despre un mediu fluid) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp; (despre un câmp de forțe) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp. II. S. n. 1. Serviciu într-un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați (pentru un timp mai scurt) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament. 2. (Înv.) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr-un port. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. stationnaire, lat. stationarius. Vezi definitia »

INSECTÁR s. n. colecție de insecte conservate și clasate într-o anumită ordine; cutia în care se păstrează. (< fr. insectarium, germ. Insectarium) Vezi definitia »

a da pușcăria-n particular expr. (deț.) a se comporta după bunul plac, a nu respecta regulamentele. Vezi definitia »