Definita cuvantului imprimatur
IMPRIMÁTUR s. n. 1. formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărți. 2. autorizație indicând „bunul de tipar” pe o corectură. (< lat., fr. imprimatur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu imprimatur
–SAUR2 v. –zaur. Vezi definitia »
machieur (rar) [pron. machiör] (-chi-eur) s. m., pl. machieuri Vezi definitia »
a se duce pe cur expr. (adol., vulg.) a avea parte de necazuri; a da faliment. Vezi definitia »
máscur (-ri), s.m. – Porc castrat. – Mr., megl. mascur „maaculin”. Lat. masculus (Pușcariu 1044; Candrea-Dens., 1049; REW 5392), cf. alb. maškul „dop” (Meyer 262; Philippide, II, 647), it. maschio, prov., v. fr. mascle (› fr. mâle), sp. macho. E dubletul lui mascul, s.m., din lat. masculus, sec. XIX, der. masculin, adj., din fr. masculin. – Der. măscuroaie, s.f. (scroafă). Vezi definitia »
HAUTPARLEUR [OPARLÖR] s.n. difuzor. (< fr. haut-parleur) Vezi definitia »