SUDÚRĂ, suduri, s. f. 1. Operație de sudare; p. ext. locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese. 2. Fig. Închegare, îmbinare, legătură, unire (strânsă). – Din fr. soudure. Vezi definitia »

ALDÓZĂ, aldoze, s. f. (Chim.) Monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil (2) caracteristică aldehidelor. – Din fr. aldose. Vezi definitia »

ȚÍCĂ s. m. (Fam.) Termen de adresare pentru un copil. – Din [băie]țică. Vezi definitia »

PETIMBROÁSĂ, petimbroase, s. f. (Reg.) Nume dat mai multor specii de plante din familia compozitelor: a) cruciuliță (Senecio rupester); b) cruciuliță (Senecio vulgaris); c) bătătarnică (Senecio crucifolius); d) spălăcioasă (Senecio vernalis). – Et. nec. Vezi definitia »

CĂCĂTRÍCĂ s. m. 1. Persoană fricoasă, lașă. 2. Persoană leneșă. (din căca) Vezi definitia »