STRIDÉNȚĂ s.f. Însușirea a ceea ce este strident. ♦ Sunet, culoare, ton strident. [Cf. fr. stridence]. Vezi definitia »

boánă (boáne), s. f. – Grăunte, boabă, bacă. Germ. Bohne (DAR). În Trans., rar. Vezi definitia »

SINALÉPSĂ s. f. reducere a unui diftong la o singură vocală. (< fr. synalepse) Vezi definitia »

arababúră s. f. – Dezordine, încurcătură, scandal. – Var. harababură, (h)alababură. Tc. anababulla, sau ngr. ἀλλαμπάμπολλα, cu var. ἀναμπαμποῦλα și ἀναμπουμποῦλα (DAR). Pare a fi creație expresivă, comună și altor limbi; cf. lat. med. baburra „nebunie” (Du Cange; Castro 174), ngr. βαβοῦρα cu același sens, ven. alabalá „în chip confuz”, sp. zurriburri. Vezi definitia »

ERGOTÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din secara cornută, în medicină ca hemostatic; ergotoxină. [< fr. ergotine]. Vezi definitia »