bășcălíe (bășcălíi), s. f. – Muștruluială. Țig. baštali „șa (de călărit)” (Graur 127); semantismul prezintă analogii curioase cu fr. mettre sur la sellette și, în parte, cu rom. înșela. După Vasiliu, GS, VII, 103, ar fi o simplă var. de la bășcălui, de la bașcă. – Der. bășcăli, vb. (a mustra, a dojeni); beșteli, vb. (a mustra), pe care Drăgan, Dacor., VI, 263 îl derivă cu puțin succes din mag. bestya „animal”. Vezi definitia »

SCOPTOFILÍE s. f. voaiarism (< fr. scoptophilie) Vezi definitia »

ELONGÁȚIE s. f. 1. valoarea într-un moment dat a deplasării unui corp față de poziția sa de echilibru. 2. distanță unghiulară dintre un astru și Soare, în raport cu Pământul. 3. (med.) întindere a unui membru al corpului. (< fr. élongation, lat. elongatio) Vezi definitia »

a da cu coastele în populație expr. (d. o femeie de moravuri ușoare) a întreține relații sexuale cu un număr nelimitat de parteneri; a duce o viață libertină. Vezi definitia »

ÎNCLINÁȚIE s. f. 1. înclinare. 2. (fig.) vocație. 3. (mat.) unghi format de o dreaptă (sau de un plan) cu o dreaptă (sau cu un plan) de referință. ♦ ~ astronomică = unghiul format de planul orbitei unui astru cu planul orbitei Pământului; ~ magnetică = unghiul format de direcția câmpului magnetic terestru cu planul orizontal. (< fr. inclination, lat. inclinatio) Vezi definitia »