muzicant . persoana care canta . Vezi definitia »

COMPORTAMÉNT, comportamente, s. n. 1. Modalitate de a acționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare. 2. Ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor și ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică. – Din fr. comportement. Vezi definitia »

cant, -ă, adj. (înv., pop.) ușor la minte, nerod, prost, zăpăcit. Vezi definitia »

ACOPERĂMẤNT, acoperăminte, s. n. Ceea ce servește la acoperit; (în special) acoperiș. [Var.: acoperemấnt s. n.] – Din acoperi + suf. -(ă)mânt. Vezi definitia »

LICITÁNT, -Ă s.m. și f. Participant activ la o licitație. [Cf. germ. Lizitant]. Vezi definitia »