RADICÁL, -Ă, radicali, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. De bază, fundamental, esențial. ♦ (Adverbial) Din temelie, cu desăvârșire, complet. ♦ (Despre tratamente, leacuri) Care vindecă în întregime, complet. 2. Care preconizează reforme adânci, acțiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale. II. S. m. 1. (Mat.) Rădăcină. ♦ Simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină. ◊ (Mat.; în sintagmele) Axă radicală = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor. Plan radical = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan. 2. (Chim.) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic. 3. (Lingv.) Rădăcină. – Din fr. radical, germ. Radikal. Vezi definitia »

INTERSTADIÁL, -Ă, interstadiale, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Interval de climă mai caldă de durată relativă în cadrul unei glaciații, în timpul regresiunii ghețarilor; interstadiu. 2. Adj. Referitor la interstadial (1). [Pr.: -di-al] – Din germ. Interstadial, engl. interstadial. Vezi definitia »

CRISOCÁL s. n. bronz de culoare galbenă aurie. (< fr. chrysocal) Vezi definitia »

CINCINÁL, -Ă adj. (adesea s.n.) Care durează o perioadă de cinci ani. [După fr. quinquennal, lat. quinquennalis]. Vezi definitia »

ANTENUPȚIÁL, -Ă adj. (Rar) Anterior căsătoriei. [Pron. -ți-al. / cf. fr. anténuptial]. Vezi definitia »