TRÍL s. n. (muz.) ornament vocal sau instrumental din alternarea rapidă a două note consecutive despărțite de un (semi)ton; (p. ext.) cântecul unor păsări în care se produce același efect sonor. (< it. trillo, fr. trille) Vezi definitia »

INEPUIZÁBIL, -Ă, inepuizabili, -e, adj. (Adesea fig.) Care nu poate fi epuizat, care nu se termină niciodată, neepuizabil; p. ext. extrem de abundent, de bogat. [Pr.: -pu-i-] – Din fr. inépuisable. Vezi definitia »

IMEMORÁBIL, -Ă adj. Care merită să fie uitat, care nu poate fi ținut minte. ♦ Imemorial. [Cf. fr. immémorable, lat. immemorabilis]. Vezi definitia »

IMPROBÁBIL, -Ă adj. care nu se poate proba, dovedi. ◊ nesigur; incert. (< fr. improbable) Vezi definitia »

PUNISÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Care merită o pedeapsă, care poate fi pedepsit. [Cf. fr. punissable]. Vezi definitia »