SCUTÉLNIC, scutelnici, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Țăran care, în schimbul unor obligații suplimentare față de domn sau de stăpânul de moșie, era scutit de plata birului domnesc. – Scuti + suf. -elnic. Vezi definitia »

CÚPRIC, -Ă, cuprici, -ce, adj. Care conține cupru, privitor la cupru. – Din fr. cuprique. Vezi definitia »

MARGÁRIC adj. acid ~ = acid din grăsimi prin tratarea acestora cu o substanță bazică. (< fr. margarique) Vezi definitia »

pîrtic (-curi), s. n. – (Trans.) Fleac, lucru de nimic. Mag. portéka (Candrea). Vezi definitia »

COLHÓZNIC, -Ă adj., s. m. f. (membru) al unui colhoz. (< rus. kolhoznik) Vezi definitia »