BÉNĂ, bene, s. f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne. Vezi definitia »

FONOCARDIOGRÁMĂ s. f. înregistrare grafică obținută la fonocardiograf. (< fr. phonocardiogramme) Vezi definitia »

podăríță, podăríțe, s.f. (înv.) 1. podăreasă, soția podarului. 2. femeie care avea în pază un pod sau care conducea un pod umblător. Vezi definitia »

SCLEROCONJUNCTIVÍTĂ s. f. inflamație a scleroticii și a conjunctivei. (< fr. scléro-conjonctivite) Vezi definitia »

TÚTĂ s. f. 1. instrument în formă de cilindru, pentru prinderea țevilor rămase în gaura sondei. 2. vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată. (< fr. tute) Vezi definitia »