STROBÍL s. m. 1. fruct compus al coniferelor. ◊ spic purtător de sporange, la ferigi etc. 2. corpul unui vierme inelat, din proglote. (< fr. strobile, lat. strobilus) Vezi definitia »

CADRÍL s. n. 1. dans vioi, de perechi, dintr-un șir de figuri în măsuri diferite, în care partenerii se schimbă între ei; melodia corespunzătoare. 2. dans popular rusesc, cu mișcare vioaie. (< fr. quadrille, rus. kadrili) Vezi definitia »

PROIECTÍL, proiectile, s. n. Corp metalic exploziv aruncat în spațiu de o armă de foc sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge. ◊ Proiectil-rachetă = rachetă alcătuită dintr-un proiectil obișnuit prevăzut cu un motor-rachetă pentru a-i asigura propulsia. [Pr.: pro-iec-] – Din fr. projectile. Vezi definitia »

sociabil, jovial Vezi definitia »

REDEVÁBIL, -Ă adj. îndatorat; obligat; dator. (< fr. redevable) Vezi definitia »