OBLITERÁ vb. I. 1. tr., refl. (Liv.) A (se) șterge treptat, a pieri sau a face să piară, să dispară. 2. tr. A ștampila (un timbru). 3. tr. (Med.) A astupa un vas de sânge. [< fr. oblitérer, cf. lat., it. oblitterare]. Vezi definitia »

ȘAMBRÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A ține o sticlă de vin intr-o cameră pentru a-i lua temperatura. [< fr. chambrer, cf. chambre – cameră]. Vezi definitia »

sofrá (-ále), s. f. – Măsuță joasă pentru mîncare. – Mr. sufră. Tc. sofra, din arab. süfret „provizii de drum” (Șeineanu, II, 324; Lokotsch 1937), cf. ngr. σοφρᾶς, alb., bg., sb. sofrá. – Der. sofragiu (var. sufragiu), s. m. (om de serviciu, ospătar), din tc. sofraci, cf. ngr. σοφραντζής, bg., sb. sofradžija; sufragerie (var. sofragerie), s. f. (cameră unde se servește masa). Cf. sufertaș. Vezi definitia »

FARFARÁ, farfarale, s. f. (Fam. și peior.) Flecar, palavragiu; persoană care duce vorba de colo-colo, care deformează conținutul spuselor cuiva și le transmite astfel altora. – Din tc. farfara. Vezi definitia »

ȘAVIRÁ vb. I. tr., intr. (despre vehicule) a (se) răsturna, a (se) da peste cap. II. intr. (despre nave) a se scufunda. (< fr. chavirer) Vezi definitia »